Funny-Fantasy

Nu uita că lucruri frumoase te așteaptă dacă știi unde să cauți. Aici găsești o lume în care poți să-ți etalezi creativitatea în toate formele sale și în care distracția nu lipsește niciodată.
 
AcasaAcasa  PortalPortal  CalendarCalendar  GalerieGalerie  FAQFAQ  CautareCautare  InregistrareInregistrare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  ConectareConectare  

Distribuiți | 
 

 Magicianul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Serein
best prose author
best prose author
avatar

feminin Berbec Tigru
Numarul mesajelor : 4470
Varsta : 19
Localizare : unde începe căutarea luminii.
Joburi/Distractii : creația literară, școala, lectura, râsul, conversațiile metaforice, eterna căutare a sufletului și dezvoltarea propriilor opinii pe baza valorilor personale.
Stare de spirit : pictată multicolor.
Logo Funny-Fantasy :

MesajSubiect: Magicianul   Vin 4 Noi 2011 - 23:19


Editura: Polirom
Autor: John Fowles
Numar de pagini: 664
Anul aparitiei: 2007

"O sarbatoare a prozei, pe cat de savuroasa, pe atat de incitanta. Inainte de a te dumiri despre ce este vorba, cauti cu aviditate noi intelesuri, nereusind sa-ti potolesti dorinta de a dezlega o mare de enigme, cea mai misterioasa dintre ele fiind chiar eroul principal."
Sunday Times

Magicianul este intr-adevar o adevarata provocare pentru un lector care este dispus sa accepte sa se debaraseze intru totul de realitate, patrunzand intr-o inchisoare, intr-un labirint in care calea de iesire nu-i este descoperita nici macar la finalul romanului, astfel incat singura scapare este doar intoarcerea la realitatea anosta, irelevanta comparativ cu textul de fata. Opera citata nu este o simpla opera literara in care realitatea se impleteste obsedant cu fictiunea, ce fac permanent schimb de roluri, incat devin insesizabile intrarile lor succesive in scena. Romanul este o adevarata lupta intre realitate si fictiune, in care invingatorul ii ramane anonim cititorului, devenind el insusi un martor al intamplarilor prezentate sau uneori chiar personajul principal, intrand in pielea lui Nicholas Urfe, un tanar profesor de engleza, care nareaza cu subiectivism la persoana I. Stilul lui John Fowles este de-o acuratete ireprosabila, dar este totodata si unul genialoid si foarte complex, atat de complex, incat romanul de fata poate fi cu greu inteles. Despre sentimente este greu sa ma pronunt, fiind aici un amalgam sentimental, care de care mai puternice. Dar nu este vorba de simtamintele pure, anoste, intalnite in viata cotidiana. Avem de-a face, uneori, cu o redefinire a sentimentelor pe care nu le consideram la standarde inalte, de o relevanta sufleteasca uimitoare, comparativ cu celelalte. Neputinta este definitorie, neputinta personajului principal in fata propriului destin, care pare sa fie jucat in mainile lui Concis, un batran, un actor, un regizor cu pseudonimul de dumnezeu.
Comparativ cu alte scrieri ale lui Fowles, lecturate de mine - Colectionarul, Copacul si, in prezent, Iubita locotenentului francez - acesta este, in opinia mea, cel mai complex dintre toate, poate cel mai inteligent, caruia i-am acordat o mare parte din timpul meu la vremea lecturarii sale. Nu este in niciun caz o opera literara ale carei randuri pot fi devorate in continuu, in care cuvintele pot fi mestecate de lector. Nu. Este un roman care necesita timp si contemplare, este un roman obositor, dar a carui munca intelectuala aduce mari impliniri cititorului, cu siguranta si autorului, la final.
In mod cert este o scriere de-o densitate uluitoare, rar intalnita in alte romane citite de mine pana in prezent. Nu as putea spune ca domina un anumit mod de expunere, fiindca lectorul are de-a face atat cu descrierea, cu naratiunea, cat si cu dialogul si monologul, care se succed, se armonizeaza, si creeaza intregul... din punct de vedere tehnic.
Actiunea se concentreaza, la o prima analiza, pe viata personajului principal, care si nareaza si insoteste lectorul pe tot parcursul romanului, Nicholas Urfe. Tanar profesor de engleza, acesta isi gaseste un loc de munca la o scoala de pe o insula greaca, Phraxos. Desi este sfatuit sa nu patrunda in interiorul insulei, pentru a nu descoperi Sala de asteptare, acesta se incapataneaza si, in cele din urma, cunoaste un batran, Concis, despre care localnicii povestesc multe intamplari bizare. Atras fiind de inteligenta si de secretele tainice ale acestuia, Nicholas continua sa-l viziteze, intalnindu-se succesiv, in secret. Acesta-i marturiseste o multitudine de intamplari din viata sa, poarta adesea discutii filosofice asupra unor teme pe care decide ca este bine sa le abordeze, si i-o prezinta totodata pe Lily, personaj central care are o foarte mare influenta, atat negativa, cat si pozitiva, asupra actiunii intregului roman. Concis se dovedeste, in cel din urma, dupa cum isi autoacorda pseudonimul, un "dumnezeu al hazardului". De altfel, hazardul este termenul-cheie, care se intalneste obsesiv de-a lungul romanului, dar care nu ofera niciun indiciu, ci mai degraba un context.
Chiar si locul actiunii, contextul atat de bine descris si de prezentat, dar totodata delirant, insula Phraxos, mi se pare unul inteligent, potrivit pentru o asemenea piesa de teatru interminabila.
Din punctul de vedere al personajelor, acestea prezinta mare complexitate psihologica, o inteligenta genialoida, manifesta sentimente si trairi puternice, mai mult sau mai putin exteriorizate in cuvinte. De asemenea, avem de-a face cu o multitudine de personaje, unele mascate pe tot parcursul actiunii, incat devine halucinant sa le indentificam pe fiecare-n parte. Un lucru este cert: Nicholas si Concis sunt personaje principale, puncte de legatura pe tot parcursul actiunii.
Daca ar fi sa incadrez acest roman intr-un anumit gen, cu siguranta ar fi misterul. Totusi, mai apar si scene dramatice, dar si scene romantice minutios prezentate. Autorul dovedeste o impresionanta atentie asupra detaliilor, el insusi este un regizor absolut care da nastere, prin cuvinte, unui regizor as putea spune negativ, care pare intr-adevar sa fie un conducator suprem al romanului, al destinului.
In cele din urma, pot spune ca Magicianul este intr-adevar o opera literara de-o profunzime inconfundabila, un adevarat scenariu care poate fi contemplat de lector, dar si trait si continuat, fiindca nu are un final propriu-zis. Hazardul ar putea continua in mintea cititorului chiar si dupa finalul prezentat in carte. Nu as putea spune ca este o opera pe care o recomand, dat fiind faptul ca poate sa oboseasca, insa este un text pe care devoratorii de litere cu siguranta l-ar lectura cu o deosebita placere, cu o deosebita atentie, fiindca este un roman care necesita o atentie minutioasa din partea lectorului, din partea sufletului, dar mai ales mintii, acestuia. Este un roman cu adevarat inteligent, cu adevarat captivant, dar totodata pretentios.
Si totusi, in mod cert, cu multa convingere, afirm ca Fowles este un adevarat geniu, un creator de capodopere literare, iar tanarul sau de cerneala, caci copil nu poate fi numit, romanul de fata, este o adevarata incantare.

_________________
Spoiler:
 
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.oceandecuvinte.blogspot.ro
contagiousss

avatar

feminin Pesti Bivol
Numarul mesajelor : 48
Varsta : 20
Logo Funny-Fantasy :

MesajSubiect: Re: Magicianul   Vin 13 Ian 2012 - 9:29

mie cartea asta mi s-a părut absolut genială
cu siguranță este printre preferatele mele
nu știu ce să spun despre ea...nu poți să rezumi o astfel de carte, trebuie să o trăiești, să trăiești cu personajul principal...
iar deznodământul m-a lăsat mască;foarte interesantă toată chestia cu psihanaliza
o carte extraordinară--o recomand
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
fluturas;
legendary writer
legendary writer
avatar

feminin Gemeni Sobolan
Numarul mesajelor : 23771
Varsta : 21
Localizare : Iasi
Logo Funny-Fantasy :

MesajSubiect: Re: Magicianul   Mar 7 Mai 2013 - 5:51

Un profesor de engleză încearcă să fugă de viața lui eușuată, cam asta am înțeles. El se refugiază pe o insulă ceva mai puțin populată din Grecia. Ar trebui să fie interesant, nu am mai citit o carte a cărei acțiune să se desfășoare în Grecia. Când căutam date despre carte ca să-mi fac o idee, am descoperit un citat care mi-a plăcut destul de mult.
Citat :
Trebuie să rămânem puțin copii până la sfârșitul vieții noastre și să păstrăm inocența copilăriei întru maturitate creatoare.

_________________
Viața e o succesiune de eșecuri.


Scriu: Overdrive(cu Lecsa), Imoral, Sinonime și antonime si The Underground Witchworld(adoptat)





Valsul Fluturilor - blog
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://valsulfluturilor.blogspot.com/
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Magicianul   

Sus In jos
 

Magicianul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Funny-Fantasy :: ♥COMUNITATE ♥ :: Carti-